Londra! Part 2

Cu biletele la artificii in buzunar (mai multe detalii aici) am plecat in ajun de Anul Nou spre Londra. A fost primul meu zbor cu RyanAir si nu cred ca vor urma altele prea curand. Auzisem glume de genul : “Ryan Air vinde locuri in picioare”, dar va zic ca e un sambure de adevar in orice gluma. Scaunele sunt foarte ingramadite, probabil  in curand vor introduce si scaune supraetajate. Ryan Air aterizeaza pe Stansted si de acolo trebuie a iei un autobuz pana in Londra. Noi am luat bilete de la Terravision de aici cu 6 lire/pers.

Cazarea…eee…cazarea a fost o adevarata aventura. In perioada sarbatorilor preturile in Londra se tripleaza asa ca varianta unei cazari centrale la un hotel a cazut de la prima cautare pe booking. Pretul per noapte pleca de la 400 lire/camera asa ca ne-am indreptat atentia spre site-uri ca airbnb.com, homeaway.com.
Nici pe acese site-uri preturile nu erau prea mici, dar oricum, in limita bunului simt. Am gasit pe homeaway.com cu 600 lire/4nopti un apartament de 3 camere in Zona 1. Am facut rezervare si in cateva ore am primit un email in care teoretic proprietarul cazarii(pe site proprietar era un american de 60 de ani, iar mailul l-am primit de la o femeie) ma anunta ca nu mai e disponibila locatia dar ca la acelasi pret imi poate da alt apartament in aceeasi zona. O singura problema, acest nou apartament nu era listat pe site, asa ca plata trebuia facuta pe incredere intr-un cont.
Roman precaut, m-am gandit la vreo teapa, asa ca i-am sunat pe cei de la site. Ei mi-au sugerat sa sun proprietarul pe care ei il au in sistem si care a fost verificat si sa ma lamuresc cu el cu privire la identitatea doamnei de la care am primit mailul.
Asa ca am sunat americanul. Acesta a fost foarte de treaba si mi-a spus ca femeia care mi-a raspuns la mail e agenta imobiliara care se ocupa de cateva din apartamentele lui din Londra si sa am incredere ca nu-i nici o teapa.
Am zis sa nu fiu Toma Necredinciosul si sa rezerv apartamentul. Am platit cei 600 de lire intr-un cont si am primit ulterior confirmarea rezervarii. Toate acestea se intamplau prin luna septembrie. In luna Decembrie, mai exact cand mai aveam fix 2  saptamani pana la vacanta, primesc un email de la aceeasi omna in care imi zicea ca-i pare rau, dar apartamentul a fost inundat si nu are cum sa repare pana venim noi, asa ca pica rezervarea si sa-i dau un numar de cont in care sa-mi vireze banii inapoi.
I-am dat contul si in timp ce asteptam sa intre banii pe card am inceput sa caut alta cazare. Lucrurile aratau foarte rau. Nici o cazare centrala nu era sub 1500 lire/4 nopti. Cand ma asteptam sa primesc mail ca mi-a virat banii, primesc un mail in care imi zciea ca pana la urma a gasit pe cineva care sa-i repare in aceeasi saptamana apartamentul si ca putem veni.
Nu mai ramasese decat sa stabilim cum vom intra in posesia cheilor. Avionul nostru ateriza la ora 10PM deci in londra ajungeam in jur de miezul noptii.

I-am zis acestea si ea a venit cu un plan demn de Sherlock:

1) Mi-a dat o adresa.
2) La acea adresa trebuia sa bag un cod la interfon pentru a intra in cladire.
3) La etajul 2 al cladirii sub presul de la usa al apartamentului cu nr 10. voi gasi lipita o cheie.
4) Cu acea cheie ma duceam la parterul cladirii si puteam deschide cutia postala a apatamentului cu nr.8
5) In cutia postala a apartamentului cu nr.8 voi gasi cheile de la apartamentul inchiriat de noi (apartament ce se afla la distanta de vreo 2 strazi de locul in care am gasit cheia).
6) Cheia de la cutia postala nr. 8 trebuia sa o las in cutia postala nr.10.

cheia

Am ajuns in jur de ora 1AM in Londra si am inceput aventura. Dupa vreo ora jumate am reusit sa gasim cheia urmand pasii de mai sus si am ajuns si la apartamentul inchiriat.
A doua zi era Revelionul si noi eram in Londra. HURRAY !!!
Dimineata am plecat la prima ora in Trafalgar Square sa ne ridicam biletele de la artificii si de acolo am plecat in descoperirea Londrei.
In Romania erau -20 grade iar in Londra 7 grade fara ploaie, deci data fiind perioada anului, am avut parte de vreme perfecta pentru vizitat obiective in aer liber.
Primul obiectiv pe care l-am bifat a fost  stadionul echipei Chelsea, Stamford Bridge, care a meritat toti banii. Turul care inclue o vizita la muzeul Chelsea si un tur de stadion (tribune, vestiare, press room, banca de rezerve, teren) si pretul e de 20 lire/pers.
In principiu intrarea la obiectivele turistice e in jur de 15-30 lire/pers insa daca va luati London PASS (12 lire/pers/zi) care va ofera intrare gratis la mijloacele de tansport, acesta include si un fel de voucher care va reduce costul intrarilor la 50%, mai exact : cumperi 2 platesti 1.

Ne-am plimbat apoi cu barca pe Tamisa pana la Tower of London, unde din pacate nu am reusit sa luam bilete pentru ca se inchidea. Pana spre seara ne-am plimbat fara o destinatie precisa.
Seara mi-am raspuns si la intrebarea: Pentru ce am platit bani la articifii care se dau pe cer?
Londonezii au inchis foarte multe strazi din preajma London Eye-ului si a Parlamentului si au impatit zone igradita in 3 zone mai mici. Pe bletele cumparate scria si zona in care aveai acces. Intre orele 19 si 21 se facea accesul. Noi am reusit sa intram pe la 8.
Organizarea a lasat de dorit, mai exact am stat 4 ore in picioare, ingramaditi mai ceva ca in tramvaiul 41 si daca nu veneai cu ceva de baut de acasa, nu avea decat 1 magazin de la care sa cumperi un ceai sau o ciocolata calda, magazin la care dupa cum va asteptati era o coada ENORMA.

chelsea tamisa

Artificiile au fost totusi pe masura 15 min de spectacol cum nu mi-a fost dat sa vad pana acum. Intr-un cuvant:  SUPERB.
Dupa artificii lumea a inceput sa plece, asa ca am incercat si noi sa traversam Tamisa (eram pe partea opusa cazarii noastre). Surpriza…toate podurile erau inchise. Ne-au tot plimbat politistii de la un pod la altul pacalindu-ne ca s-a deschis ba unul ba altul, pana cand s-a dispersat mare parte din lume si traversarea s-a putut face in siguranta.
Toata lumea a auzit de legatura stransa a englezilor cu alcoolul. Eii, povestile sunt adevarate, in drum spre cazare, la fiecare pas era cate un domn sau doamna bine spre foarte bine imbracati (barbati la costum si femei in rochii de cocktail) intinsi pe jos, pesemne ca ei tin la bautura, dar bautura nu tine la ei.
A doua zi am continuat aventura prin Londra si am vizitat : Westminster Abbey, Big Ben, Hyde Park, Buckingham Palace si am incercat sa intram la Madame Tussauds si Sherlock Holmes Museum care sunt una langa alta pe Baker St., insa biletele pentru ziua respectiva fusesera epuizate.

artificii

Mari fani ai lui Jamie Oliver ne-am facut rezervare si la unul din restaurantele ce-i poarta numele (Jamie Oliver’s Diner) unde am si intalnit singura romanca in Londra, pe post de ospatar. Ce sa zic, preturi acceptabile insa ne-am dus ca la pomul laudat cu sacul (de asteptari) si am fost dezamagiti de mancare si locatie.
In urmatoarea zi, si ultma, am vizitat Tower of London, London Eye. La ambele ne-am petrecut mai mult timp stand la coada decat ne-a luat sa le vizitam. Nu puteam sa plecam din Londra fara sa mancam renumitul Fish&Chips. O portie costa cam 7-8 lire si pentru un junk food a fost destul de bun.
Restul zilei ne-am petrecut-o luand suveniruri si orbecaind pe strazi prin centrul Londrei.

Din ce am reusit sa vizitam Westminster Abbey era singurul obiectiv turistic care nu a fost inclus in London Pass si pentru care a trebuie sa platim pretul intreg 18lire/pers sau 15 lire/pers pt studenti.

bridge

London Bridge

harry

Harry Potter Platform at Kings Cross Station

londoneye

View from London Eye

 

 

msm

M&M Store

tower of london

Tower of London

 

 

Later edit: Nu ratati in Soho, magazinul M&M pe 4 etaje. 🙂

 

Pana data viitoare…. succesuri si vanzari anterioare !

Nu fiti zgarciti. Dati si la altii: